Comentarii pentru: Religie si secularizare in modernitatea tarzie – text corectat

de: DanutM

DanutM — Tue, 27 May 2008 15:46:50 +0000

Draga Sam,
Orice am crede noi pe aceasta tema, termenul “secularizare” se=re deja o cariera academica clara si sigura.
Problema pe care o am eu cu termenul francez laicite/laicitate este confuzia curenta (tot de sorginte franceza) care se face, mai ales in presa (analfabeta indeobste, peste tot in lume, in chestiuni religioase), intre “secular” care este in mod legitim antonimul cuvintului “religios”, si “laic”, care este opusul lui “cleric” sau “clerical”. Astfel, desi eu sunt laic – adica nu sunt cleric hirotonit/ordinat, pina la proba contrarie cel putin , nu sunt totusi un “secular”, adica nu traiesc ca si cind Dumnezeu n-ar exista.
In alta ordine de idei, cu toate ca si eu sunt pentru “separarea” religiosului, mai ales in forma lui institutionalizata, de politic, nu cred in “izolarea” acestor domenii. Si mai ales nu cred in mitul iluminist potrivit caruia religiosul trebuie impins afara de pe scena publica, si izolat, ca o boala contagioasa, in spatiul privat. A propos, laicitatea este de fapt un concept cvasi-religios, ca si marxismul. Daca se indoieste cineva de asta, sa ne amintim de intoleranta cu care s-au manifestat adeptii lui din spatiul politic european la respingerea candidaturii lui Rocco Butiglione la un post in Comisia Europeana, pentru simplul motiv ca nu “credea” ca homosexualitatea este o expresie a normalitatii. Sau poate, cine stie, dupa mintea impleticita a acestor ideologi, noi, heterosexualii, ar trebui sa ne simtim anormali. Doamne fereste! Asta ar mai lipsi.

de: sam

sam — Mon, 26 May 2008 12:53:04 +0000

Am putea folosi un alt termen intrucat “secularizare” nu mai are rezonanta suficienta dupa mine?

Secularizarea asa cum spui la inceput a inceput ca o reactie, a evoluat in contextul progresului tehnic si stiintific. Nimic spectacular, iar reactia mai dura la inceputuri si mai anemica acum se datoreaza doar fricii pe care orice vant de schimbare il produce individului si implicit colectivului.

Laicizare suna mai obiectiv pentru mine. Desi se refera doar la o latura a fenomenului are o mai mare capacitate de a surprinde efortul cautarii unui teren comun. Efortul acesta se datoreaza faptului ca ambele tabere (virtuale in mare masura) isi au fundamentul in baza comuna a spiritualitatii crestine.

O evolutie previzibila si dezirabila din punctul meu de vedere ar fi in acceptarea unui fenomen inevitabil in cele din urma si in cautarea de solutii proprii fiecarei tabere (pentru ca se contureaza deja separare din ce in ce mai vizibila a religiosului in profesionism clerical si laic) pentru ca dusmanul nu este “celalalt” ci lipsa lui

de: DanutM

DanutM — Sat, 24 May 2008 07:11:23 +0000

Dragul meu, ma bucur ca ti-am putut fi cit de cit de folos. In orice efort blogaresc exista o doza de narcisism. Asa incit, atunci cind ceea ce fac este de folos si altora decit mie insumi, ma simt bine. Iata ca am spus-o si pe asta
Cit despre ceea ce ai descoperit “sapind” imprejur, tocmai asta am incercat sa fac cu bloggroll-ul.
Stiai ca Marius si Cristi Badilita au fost colegi de facultate. Baieti destepti amindoi. Si cam “apucat”, in egala masura, ceea ce ii face atragatori pentru unii si nesuferiti pentru altii. Ca sa nu mai vorbim de faptul ca au si ei slabiciunile lor, la fel de mari ca si orgoliile lor de creatori. In alta ordine de idei, il prefer oricind pe “problematicul’ Mangaloy, “talibanilor” crestini.
In ce priveste Institutul de Istorie a Religiilor, proiectul, care pare sa fie inghetat in acest moment, pentru motive pe care nu le cunosc, acesta pare sa fie inspirat mai degraba de traditia franceza in domeniu, care nu ma incinta foarte tare.
Preferinta mea (marturisesc ca am un bias in acest sens, fiind format in spatiul britanic) ar fi modelul academic/universitar al “studiilor religioase”. Din pacate, institutiile academice romanesti sunt anchilozate si bintuite de tot felul de boli, cum ar fi nepotismul, incompetenta, coruptia si plagiatul. Ma tem ca pentru o schimbare reala trebuie sa asteptam urmatoarea generatie, daca nu cumva chiar pe cea de dupa ea. Speranta la nepoti – de aceea incerc eu sa ma ocup cit pot de mult de ei. Sper sa nu ia de la mine si bolile mele postcomuniste in acest proces
Imi face placere sa povestim oricind am vreme de povesti blogaresti (calatoresc insa inuman de mult si uneori accesul la internet si timpul nu m,a ajuta). Esti, deci, binevenit oricind, cu intrebari sau comentarii. Te rog insa, daca se poate, ca cel putin pentru discutii generale sa ne mutam pe Persona, caci voi verifica mai rar acest blog, care probabil va fi mai putin activ in perioada urmatoare.
Danut

de: sam

sam — Fri, 23 May 2008 17:53:27 +0000

Buna din nou,

Mi-am permis sa fac sapaturi in jurul blogului tau si am vizitat cateva bloguri prietene. Recunosc ca m-a prin putin flama. Dupa circa 20 de ani de pustie in care n-am prea avut legaturi “cu fratii” (nu ca as fi foarte interesat acum) din motive de nepotrivire de caracter, am descoperit ca un refugiat de pe o insula pustie, civilizatia. Sunt incantat sa dau de atatea persoane superinteligente. Mai cu seama ma hranesc cu inteligentii intelepti (Marius Cruceru un exemplu) si-i savurez pe cei cu “probleme” (un caz mai extrem Mangaloy) .
Apropo de francezi ai dreptate dar nu numai pe motive estetice ci si mai ales culturale. Nu cred ca e o intamplare ca acolo se stabilesc atat de multi intelepti romani (Cristian Badilita m-a surprins foarte placut :”exista oameni si caporali”)
Am descoperit cu placere si ceva din Monica Lovinescu. M-a facut sa suflu usurat cand i-a coborat la nivelul uman pe marii Plesu, Noica.

Legat de deconspirare am vazut o pozitie asemanatoare cu a ta la Badilita (adeptul nodului gordian , tranzitia e doar o scuza pentru slabiciunea de caracter).
Sunt curios ce evolutie are proiectul lui de Institut de Stiinte al Religiei (sau asa ceva) daca mai exista…Ce parere ai despre ideea lui daca esti aware of this.

Te salut si-ti urez succes in continuare si cand vei putea poate vei povesti mai multe despre ce faci desi ultimele articole de pe “persona” spun deja multe.

PS. As avea mai multe de intrebat dar simt ca te-as putea jigni daca ai simti ca m-am agatat de tine ca sa aflu si despre restul lumii (de oameni nu de caporali).
Cum iti spuneam m-am autoizolat cam prea mult timp si “vantul” agnosticismului imi cam sufla in ceafa. Mersi oricum pentru rabdarea de pana acum si sper sa mai aud de la tine.

de: DanutM

DanutM — Tue, 20 May 2008 14:54:51 +0000

Dragul meu,
Promptitudiunea raspunsului tine de faptul ca am gasit destul de rapid comentariul tau. Altfel, nefiind acasa, depind de programul pe care mi-l fac altii si de existanta accesului la Internet. Din fericire, aici unde ma aflu acum, la un superb cetru catolic din Bangkok, am acces internet in camera, ceea ce pentru mine o fiinta fundamental lenesa si comoda, este nemaipomenit.
Cit priveste educatia, cei dintii patru ani de viata traiti mai ales la tara mi-au fasinat o natura mai degraba rugoasa, abrupta si cam greu de inghitit de cei din jur. Doar nevasta ma suporta mai usor, dar ea, saraca, nu are ce face, caci avem contract
Si mie mi-e groaza de vinatorile de vrajitoare (avem destule in blogosfera) – dar actiunea de a face dreptate victimelor nu trebuie confundata niciodata cu paranoia vindictiva. De aceea incerc sa stau departe de asemenea fenomene. Si reusesc, atunci cind nu sunt eu insumi vinat, ceea ce se intimpla destul de de. Am in acest sens un talent innascut in a da de bucluc.
Mie imi plac francezii, in couda superficialitatii lor structurale, poate din pricina bunului gust care ii domina, dar mai ales frantuzoaicele, care chiar daca nu sunt atit de frumoase ca romancele, arata intotdeauna bine, orice ar pune pe ele (probabil tot din pricina educatiei estetice implicite in acea cultura). Spre deosebire de nemtoaice, care, oricit de frumoase ar fi, arata in general ca vai de mama lor, oricit de bine ar fi imbracate (in afara de cazul in care le cheama Claudia Schiffer).

de: sam

sam — Sun, 18 May 2008 22:53:01 +0000

Incantat de raspunsul prompt. Denota fie nerabdare sanatoasa fie politete ce tine de educatie si care ma face sa-mi placa traiul de aici, unde o intalnesc mai des (politetea ca si educatia sanatoasa).

Sunt mai luminat putin in ce priveste pozitia ta vizavi de fundamentalismele de orice fel.

In ce priveste pe francezi daca ne permitem o generalizari nu am o parere prea inalta despe profunzimea lor legat de orice domeniu ai alege (arta, filosofie, religie sau politica ). Ma folosesc uneori in incercarea de a-mi explica evolutia unei natiuni de o imagine in care ele sunt reduse la unitate sau individ
caruia apoi ii pot atribui mai usor caracteristici. Astfel pot vedea linistit in francez un animal rational incapabil de metafizica sau pe englez un aventurier romantic incurabil cu un instinct de conservare extrem. Clar ceva ce nu ma poate recomanda pentru o lucrare sociologica de tinuta academica.
Divaghez.

O carte neagra n-ar fi rea cu atat mai mult cu cat se pare ca avansul civilizatiei spre est n-a reusit sa exporte si obisnuita toleranta de aici fata de aproapele nostru mai putin evanghelic decat papa.
Desi cand revin la ganduri mai pasnice imi doresc mai degraba una mai optimista pentru ca ma sperie intoarcerea la o vanatoare de vrajitoare de orice parte a baricadei ar fi ele.

Orice judecata seamana cu o moarte , o concluzie este moartea ideii si vorba ta imbatranesc si vreau sa aflu mai multe.

Te invidiez daca in ceea ce faci ti-ai gasit vocatia.Sper sa nu obosesti prea curand. Numesc oboseala resemnarea, intrarea in rutina, rotunjirea dogmelor lipsa indoielii sau cum ar spune Liiceanu ,”incremenirea”.

Imi cer scuze daca am dat buzna, neinvitat in lumea ta in tr-un timp relativ scurt dar ma cam mananca singuratatea (spiritual-intelectuala). Sper sa gasesti o formula potrivita pentru cand te voi plictisi ca sa las spatiu de respiro

de: DanutM

DanutM — Sun, 18 May 2008 16:08:41 +0000

Dragul meu,
Mai intii multumesc pentru urari. Sunt in aeroport in Viena, pe drum spre Bangkok. Sper ca totul sa fie bine mai departe. Din ratiuni de securitate nu pot dezvalui motivul calatoriei mele, dar sper sa vina si vremea aceea cindva.
Iti doresti raspunsuri mai riscate. Cei care ma cunosc ma bine stiu ca nu prea-mi pazesc pielea si ca am un talent nativ in a-mi trage presul de sub picioare. Sper, deci, sa ne te dezamagesc. Textul pe care il comentam aici este unul cu oarecari pretentii academice si, de aceea, cel putin in spatiul britanic, pentru care a fost elaborat, el presupune o anume rigoare si “detasare obiectiva”, absolut esentiala academicului serios.
Aici insa, in comentarii, ne putem permite si note mai personale. De aceea vreau sa-ti spun ca, in lumina fanatismului religios din lumea actuala, din pacate ilustrat copios si in blogosfera, cred ca putin secularitate nu omoara pe nimeni. La fel, nu sunt un adept ar rationalismului iluminist, dar in lumina irationalismelor promovate la stinga si la dreapta spatiului religios, nu pot decit sa pledez pentru o doza sanatoasa de rationalitate.
Spunind aceasta, vreau sa adaug ca imi displace la fel de mult conceptul francez de laicitate, care nu este, din punctul meu de vedere, decit fata oficiala a unui totalitarism iluminist, pentru care, trebuie sa recunoastem, francezii au avut dintotdeauna o vocatie speciala, mai ales dupa acel nenorocit accident istoric numit Revolutia franceza. A propos de asta, mi se pare semnificativ faptul ca abia acum, la peste doua sute de ani de la acest eveniment, se scrie, in sfirsit, cartea neagra a Revolutiei. Mult le-a mai trebuit.
In ce ma priveste, as fi foarte interesat sa citesc cindva o “carte neagra a fundamentalismelor crestine”, inclusiv a celor protestante si evanghelice.
Aici ma opresc, nu de alta, dar mai am de lucru, si ca sa las loc si de continuare.
Sanatate.

de: sam

sam — Sat, 17 May 2008 17:45:01 +0000

Am uitat sa-ti urez calatorie placuta (am schimbat cateva pareri asa ca imi permit sa fiu putin personal) si succes in misiunea de acolo oricare ar fi ea. nu poate fi decat una buna daca o faci din pasiune

de: sam

sam — Sat, 17 May 2008 17:27:11 +0000

“Cea mai plauzibilă sursă este probabil emergenţa protestantismului cu valorile pe care se bazează reformaţii. [14] Libertatea conştiinţei individului a fost cea care „a început să secularizeze Europa; sau cu alte cuvinte, să permită mai multe religii sau nici una într-un stat şi să repudieze orice fel de presiune asupra individului care respingea axiomele acceptate şi moştenite ale societăţii”

Mi-am permis un citat.

Interesanta analiza desi sunt un devorator mai degraba al celor bazate in mai mare masura pe intuitie (salturi calitative in gandire) decat pe tentatia unei molcome (nu ma pot abtine) abordari exhaustive.

Imi permit sa sper ca nu deranjez daca insist in tentativa de a obtine raspunsuri mai riscante adica mai profund personale. As vrea sa te atrag intr-o capcana ca sa aflu ce “simte” Danut-omul (in opozitie , daca e nevoie cu filosoful, teologul, omul cu o misiune) in legatura cu evolutia crestinismului.

Secularizarea pentru mine e clar o falsa problema atat timp cat omul “stie” ca viata perceptibila e doar o “umbra a lucrurilor viitoare” (ma uimeste cate citate biblice se pot folosi in siguranta acum dupa atata vreme de la scrierea lor). Iar provocarea bisericilor-institutii din partea protestatarilor de tot felul nu poate fi decat binevenita. Dumnezeu nu are nevoie de proptele cand carul cu chivotul pare sa se rastoarne.