În ultima perioadă observăm o intensificare a atacurilor suburbane şi lipsite de substanţă lansate de Asociaţia Civic Media împotriva noului Director general al Arhivelor Naţionale ale României, Dr. Dorin Dobrincu. Poziţia desuet naţionalistă şi simpatiile vădit neolegionare ale domnului Victor Roncea, cel care conduce Civic Media, nu sunt un secret pentru cei care citesc cu regularitate presa din România. Lucrul acesta este evident din articolele sale publicate în gazeta Ziua, cu care împărtăşeşte aceleaşi simpatii şi antipatii, ca şi aceleaşi metode îndoielnice de a face gazetărie (dacă se întreabă cineva la ce anume ne referim, este suficient să ia în considerare mulţimea de procese de calomnie şi şantaj deschise împotriva jurnaliştilor de la acest trust de presă).
Domnul Roncea, care se pretinde a fi un vajnic apărător al ortodoxiei, şi adoptă, cel puţin deocamdată, doar retorica belicoasă a Căpitanului, s-a distins şi prin simpatia pentru poziţiile ultranaţionaliste ale Mitropolitului Bartolomeu Anania, ca şi prin antipatia pentru poziţiile proeuropene ale Patriarhului Daniel. Menţionăm acest lucru aici pentru că, în ochii domnului Roncea, cel mai mare păcat de care suferă domnul Dobrincu este acela că nu este ortodox, ci protestant. În acest punct cel puţin, Dorin Dobrincu se află într-o companie ilustră. Puţin mai lipsea ca domnul Roncea să-i numească pe amândoi, pe această bază, trădători de neam. De unde se vede că spiritul liberal al respectului libertăţii de conştiinţă nu face casă bună cu versiunea de „jurnalism civic” promovată de Civic Media.
Dar să-l lăsăm pe domnul Roncea, a cărui persoană nu ne interesează câtuşi de puţin, date fiind cele spuse mai sus, şi să încercăm a răspunde punctual doar la cele mai importante dintre aberaţiile cuprinse în textul „Reţeaua Tismăneanu la control. Azi, Dorin Dobrincu” publicat pe situl Civic Media în 19 decembrie a.c.
Trebuie să observăm dintru început că întreaga abordare din acest articol, ca şi din altele emanate din aceeaşi oficină, este inspirată de paranoia teoriilor conspiraţioniste care bântuie minţile lipsite de rigoare academică ale roncilor. Este evident pentru ei că numirea lui Dobrincu la Arhive este parte a unei cabale al cărei obiectiv este nici mai mult, nici mai puţin decât distrugerea României. Lipsa de coerenţă logică a acestei abordări este evidentă pentru orice cititor lucid.
Civic Media pretinde în repetate rânduri că-l citează pe domnul Dobrincu, dar, de fapt, scoate din context şi răstălmăceşte spusele sale, de o manieră demnă de apucăturile presei comuniste. De asemenea, informaţiile prezentate în articole, multe dintre ele inventate fără ruşine, se amestecă de o manieră halucinantă, astfel încât cititorul nu mai poate discerne în nici un fel măsura în care acestea au legătură sau nu cu domnul Dobrincu. În viziunea deontologiei machiavelice a domnului Roncea, totul este permis dacă slujeşte „cauza”. Bănuim că domnul Roncea îşi adună informaţiile într-un mod care ne aminteşte de practicile fostei (şi actualei?) Securităţi: de la grupuri extremiste, neolegionare, de la aripi scăpate de sub control ale serviciilor secrete, de la frustraţii din Arhive – unii care îşi văd ameninţate privilegiile obţinute sub comunişti sau neocomunişti, alţii care nu au primit ceea ce considerau că li se cuvine -, de la istoricii aflaţi în dezacorduri de principiu sau instituţionale cu domnul Dobrincu ş.a.m.d.
Cât despre schimbările care au loc în prezent la Arhive, Civic Media se face că uită faptul că această instituţie a fost dominată până acum de o mulţime de securişti şi colaboratori notorii ai organelor de represiune comunistă şi că intrarea în normalitate nu este posibilă fără a se face „curăţenie” acolo, ca şi în celelalte componente ale structurii instituţionale a statului român.
Tensiunile de la Institutul de Istorie „A.D Xenopol” din Iaşi sunt şi ele utilizate, în dispreţul oricărui respect pentru adevăr, pentru a construi imaginea de monstru pe care Roncea o zugrăveşte tânărului director a Arhivelor Naţionale. Nicăieri însă textul de la Civic Media nu atinge culmea abjecţiei ca acolo unde încearcă să demoleze, inabil şi transparent mincinos, credibilitatea academică a istoricului ieşean. Descrierea tezei de doctorat a domnului Dobrincu drept o simplă „însăilare despre rezistenţa anticomunistă în munţi” este penibilă, în condiţiile în care, putem garanta acest lucru, autorul articolului nu s-a obosit s-o citească. Vorba ceea, „nu mă obosi cu faptele; eu ştiu deja foarte bine ceea ce cred”. Pentru orice om de bună credinţă, este suficient să arunce o privire asupra CV-ului domnului Dobrincu şi se va convinge că avem de-a face cu un veritabil academic.
În concluzie, nu ştim care sunt motivele care-i fac pe cei de la Civic Media să se opună restructurării pe baze moderne, liberale, transparente a Arhivelor Naţionale, dar este evident că acesta este obiectivul principal al atacului lor la adresa domnului Dobrincu. Acest atac nu reprezintă decât ultimul din nenumăratele exemple ale patologiei postcomuniste care bântuie presa românească de tranziţie. Iar când această precaritate existenţială este dublată şi de lipsa de scrupule a jurnalistului, rezultatul final este cu adevărat monstruos. Odată cu intrarea în normalitate, poate peste vreo douăzeci de ani, asemenea manifestări vor deveni obiect de studiu pentru incapacitatea omului crescut în comunism de a percepe şi a trăi în mod plenar libertatea. Să avem deci „puţintică răbdare, stimabililor” şi vom scăpa, cu vremea, şi de asemenea ipochimene desuete, vestigii al unor vremuri demult trecute, care, sperăm, nu se vor mai întoarce niciodată.
Dănuţ Mănăstireanu
Filed under: Presa |
Agora Christi 
A mai vorbi despre pericolul legionar in 2007 mi se pare nu numai deplasat, ci chiar contraproductiv. Pentru cititorul neavizat care da peste textul asta se creeaza impresia de „nebunii intre ei”. (cei care acuza „complotul iudeo-masonic” vs aia care demasca „pericolul legionar”. Simpla expunere a faptelor ar fi mult mai eficienta.
___________
Stimate domn,
Se poate să aveţi dreptate în ce priveşte eficienţa acestei abordări. Nu vreau să vă contrazic. În ce mă priveşte, am un talent special de a mă împuşca singur în picior, vorba americanului 🙂
Nici eu nu cred că avem de-a face în Romînia cu un „pericol legionar”. De fapt această expresie nu se găseşte în textul meu şi nici nu are cum să fie acolo. Vă asigur, de asemenea, că nu sunt ispitit de paranoia teoriilor conspiraţioniste. Sau, cine ştie, sunt şi nu-mi dau eu seama 😦
Aceasta nu înseamnă însă că nu există între noi, inclusiv între cei mai tineri, şi în mod special în media, oameni cu asemenea convingeri desuete. Iar atunci când aceştia se pun la dispoziţia securiştilor care au intrat în panică pentru că riscă să-şi piardă din influenţa (majoră, cred eu, deşi se poate să nu fiţi de acord cu mine) asupra societăţii româneşti postcomuniste, atunci cred că este important să punem punctul pe i şi să spunem lucrurilor pe nume.
Dincolo de această analiză – subiectivă, trebuie să recunosc – faptele ar trebui să vorbească de la sine şi cred că orice persoană de bună credinţă ar trebui să le acorde atenţie şi să nu lase manipulată de asemenea agenţi media lipsiţi de orice fel de scrupule morale.
DănuţM
As dori sa semnalez doar o minora chestiune tehnica: articolul nu este semnat.
_________
Mulţumesc pentru atenţionare. L-am semnat acum.
Nu este cazul sa ne pierdem in amanunte de genul daca exista sau nu (neo)legionari ! Are mai putina importanta ! Personal descifrez in acest tip de calificari un soi de „spirit legionar” ! Asadar, cu usurinta am putea identifica Civic Medic cu vechi periodice veritabil legionare, precum „Porunca Vremii” ori „Sfarma Piatra”. Problema este ca nu ar trebui tolerat astfel de „deconspirari”, pentru ca asa s-a tacut in anii ’30, asa ne-a fost frica in perioada de pana la 1990, iar unii mai au temeri pana si acum ! In mod evident, atacurile mai vechi si mai noi contra lui Dorin Dobrincu sunt o miselie. Fiecare punct din „dezvaluirile” lui Civic Media poate fi lesne demontat. Insa cea mai revoltatoare afirmatie este cea referitoare la profesionalismul lui Dobrincu. Nu-i voi lua apararea aici, pentru ca ar fi si greu de facut un astfel de gest in spatii atat de restanse si pe care – se pare – le frecveneteaza nespecialistii. Dar un lucru sa retina cei de la Civic Media: toti la un loc n-au vazut atatea carti cate a citit Dobrincu ! In plus, cred ca lucrarile acestuia din urma ar da multa bataie de cap cititorilor tip „Roncea”, care oricum nu inteleg mare lucru!
Pe de alta parte, cred ca „mania” unora apropiati de Civic Media este tocmai atasamentul profunc al lui Dobrincu fata de reforma. Acesta este mai putin declamativ (ca multi altii), cat mai ales om de actiune! Pai cum sa nu produca „durere” in sufletul multor fripturisti, cand a organizat un concurs adevarat (fara pile si interventii) de cooptare la Arhivele Statului; cand a eliberat din functii (nu dati afara, cum ar fi meritat) tot felul de sefi si sefuleti de prin acea institutie ! Multe ar fi de spus !
Insa in mod evident, Civic Media nu cauta adevarul – cum as fi crezut -, ci este un instrument eficace pentru moment de a corupe constiinte! Fraier este cine-i mai crede !
Civic Media este o asociatie fondata de Victor Roncea, binecunoscut pentru pozitiile lui extremiste, exprimate in gazete sau pe website-uri (Veridicus avea perfecta dreptate). Despre Roncea se spune ca lucreaza cu serviciile secrete, ceea ce date fiind tipurile de informatii utilizate face credibila asertiunea cu pricina. Ceea ce publica Civic Media este in fapt un amalgam de date exacte, obtinute pe cai de cele mai multe ori ilicite din institutiile publice, cu fapte inventate, totul supus unei interpretari pur si simplu abracadabrante. Desi se declara anticomunista, asociatia cu pricina nu face decat sa perpetueze practicile Securitatii, o institutie care a mutilat nu doar corpuri in cea de-a doua parte a secolului trecut, dar a si pervertit (oare iremediabil?) constiinte. Dupa toate datele, securistii din Civic Media au sarit in apararea securistilor din Arhivele Nationale, mai in varsta sau mai tineri – trecuti pe la Scoala de Securitate de la Baneasa, inainte sau dupa 1989 –, care se impotrivesc reformarii acestei institutii. Probabil ca nu se asteptau ca va veni cineva din afara mediului si va incerca sa schimbe lucrurile iremediabil. Cand au vazut ca noul director general pune in practica ceea ce declara au trecut la contraatac, recurgand inclusiv la binecunoscuta arma a discreditarii. Insa dupa toate datele omul care a preluat dificila sarcina a reformarii Arhivelor Nationale are un plan coerent si, foarte important, nervii tari. Spre disperarea roncilor…
Cred ca ultima fraza a mesajului lui Civicus se putea incheia si astfel: Spre disperarea mi-roncilor… Victor Roncea este ajutat in „investigatiile” sale de o vajnica absolventa a (Neo)Scolii de Securitate de la Baneasa, pe numele ei Adriana Miron. Cine se aseamana, se aduna.
Vad ca sunt foarte multe informatii interesante in aceste comentarii. Mai reveniti si altadata, pentru ca ne intereseaza.
Domnule Manastireanu,
Am cateva nelamuriri privind cele scrise de dvs. si vi le impartasesc. Mentionez ca habar n-am de activitatea lui Dobrincu, nu-i sunt nici aparator si nici acuzator, in schimb ii sunt prieten lui Victor Roncea si din aceasta postura incerc, cu subiectivitatea fireasca, sa inteleg anumite lucruri.
– Desi pretindeti ca nu va intereseaza catusi de putin persoana lui Victor Roncea, ocupati 1/4 din articol cu insriruirea unor stari de fapt acuzatoare, in viziunea dvs., la adresa lui. Ceea ce incercati sa faceti este o veche metoda de propaganda neagra numita ‘reductio ad Hitlerum’, prin care orice actiune a unei persoane banuita ca are anumite opinii este din start condamnabila. N-am inteles de cand sa ai simpatii nationaliste si neo-legionare este atat de rau incat sa te descalifice ORICE ai intreprinde, si mai ales de ce asemenea simpatii ale lui VR ar anula eventualele ilegalitati ale lui Dobrincu. Oricum vad ca si IPS Bartolomeu e pus de dvs. in aceeasi oala („simpatii ultranationaliste” – despre ce e vorba, va rog?), deci, ca sa va citez, VR se afla intr-o ‘companie ilustra’.
– „aceleaşi metode îndoielnice de a face gazetărie (dacă se întreabă cineva la ce anume ne referim, este suficient să ia în considerare mulţimea de procese de calomnie şi şantaj deschise împotriva jurnaliştilor de la acest trust de presă).” Intrebari pentru dvs.: ce relevanta au pentru activitatea lui Victor procesele deschise impotriva altor jurnalisti de la Ziua? Si ce calificare aveti in gazetarie de stiti asa bine „metodele” de a face gazetarie?
– In loc sa ne explicati CE anume a gresit VR, punctual, nu faceti decat niste observatii generale din care deduc ca VR l-a acuzat pe Dobrincu pentru ca e protestant, iar dvs. il acuzati pe VR pentru ca e ortodox. Nu credeti ca e nitel cam simplist?
Citind analiza in cauza, Civic Media, in fapt, spune intr-o singura propozitie „În calitatea oficială pe care o are, Dobrincu se pronunţă împotriva BOR, fiind neo-protestant.” Bun. Trecand dincolo de aceasta, restul de 99% din articol contine acuze impotriva directorului Arhivelor, acuze peste care ati trecut cu mare viteza.
Civic Media aduce multe invinuiri lui Dorin Dobrincu, din care le citez doar pe acestea:
* „Încalcă Legea Arhivelor Naţionale, art. 22, anexa nr. 6, fără nici o reţinere, dosarul Patriarhului e doar un exemplu, dănd vina pe utilizatorii informaţiilor iar pentru deţinătorii dosarelor consideră că ei nu au nici o responsabilitate.”
* „Singurul criteriu de promovare este cel al retelei clientelare. Nu a scos la concurs nici o funcţie de conducere din Aparatul central al Arhivelor, pentru a se asigura de obedienţa ocupanţilor interimari ai posturilor. La Serviciul de Metodologie, Îndrumare şi Control a adus oameni lipsiţi de experienţă.”
Ce puteti spune, dincolo de controversa ortodox/protestant, de aceste acuzatii? Pe mine ca cetatean m-ar interesa mai degraba sa stiu daca e adevarat sau nu, decat ca Dobrincu trebuie aparat pentru ca e protestant si are „CV academic”.
– Apoi,
„Bănuim că domnul Roncea îşi adună informaţiile într-un mod care ne aminteşte de practicile fostei (şi actualei?) Securităţi: de la grupuri extremiste, neolegionare, de la aripi scăpate de sub control ale serviciilor secrete, de la frustraţii din Arhive – unii care îşi văd ameninţate privilegiile obţinute sub comunişti sau neocomunişti, alţii care nu au primit ceea ce considerau că li se cuvine -, de la istoricii aflaţi în dezacorduri de principiu sau instituţionale cu domnul Dobrincu ş.a.m.d.”
Dincolo de banuielile dvs. se afla si vreo dovada concreta? Daca nu, sunteti in postura de a folosi aceleasi metode cu cei pe care ii acuzati.
– „Descrierea tezei de doctorat a domnului Dobrincu drept o simplă ‘însăilare despre rezistenţa anticomunistă în munţi’ este penibilă, în condiţiile în care, putem garanta acest lucru, autorul articolului nu s-a obosit s-o citească.”
Am o intrebare, dvs. ati citit-o? Sau „pentru orice om de bună credinţă, este SUFICIENT SĂ ARUNCE O PRIVIRE asupra CV-ului domnului Dobrincu şi se va convinge că avem de-a face cu un veritabil academic.”
Apropo de asta, si VR are un CV foarte bun si in mediul presei, atat cat se poate incocina de porci care este comunitatea presei romanesti astazi, este un profesionist recunoscut. Iata punctate cateva din reusitele sale:
Victor Roncea este ziarist cu 16 ani vechime, membru al Organizatiei de Media a Sud Estului Europei afilitata la Institutul International de Presa cu sediul la New York si raportor al organizatiei Reporters Sans Frontieres, membru de onoare al “Asociatiei 15 Noiembrie, Brasov-1987″ si al Societatii Culturale “Tinutul Herta”, membru fondator al Coalitiilor pentru eliberarea detinutilor politic romani din Transnistria, pentru impiedicarea constructiei canalului Bastroe in Delta Dunarii si pentru salvarea Icoanelor din Scoli. Membru fondator al Conventiei Organizatiilor de Media din Romania si cosemnatar al Codului Deontologic, distins cu Premiul Special al Presei la Gala Societatii Civile, 2004, fost bursier al Misiunii SUA la NATO, premiat al Clubului Roman de Presa drept cel mai bun editorialist al anului 2005, onorat cu premiul “Virgil Tatomir” al Uniunii Juristilor din Romania si medalia de aur pentru promovarea deontologiei jurnalistice, onorat in 2006 cu premiul “Vocea Basarabiei”. Onorat in 2007 cu distinctia “Ordinul Ziaristilor” Clasa I de catre Uniunea Ziaristilor Profesionisti si desemnat drept “Jurnalistul anului” de catre Centrul Cultural Israeliano-Roman, autor si coautor al mai multor carti de politica nationala si externa.
Credeti, dupa modelul Dobrincu, ca acest CV este suficient sa ne convinga ca avem de-a face cu un om de buna credinta?
Ca o concluzie, nu aduceti nici o lumina in analiza dvs., decat contra-acuzatii. Apropo, Dorin Dobrincu, in calitatea sa de functionar public, a raspuns la aceste acuzatii?
Astept cu interes un raspuns. Daca vreti, in calitate de cetatean si contribuabil si nu de prieten al lui Victor. Prietenie care, de altfel, ma onoreaza.
cu salutari,
Stimate domnule Stanciu,
Vreau să vă mulţumesc mai întâi pentru aerul de decenţă pe care îl respiră textul dvs, chiar dacă este unul polemic. Aceasta contrastează acut cu ura care musteşte în textele lui Victor Roncea (îmi pare rău, dar nu pot folosi apelativul „domn” pentru acest personaj tenebros).
Mă întrebaţi ce ar fi rău în simpatiile naţionaliste şi neolegionare ale acestei persoane? Răspunsul meu este că, după părerea mea, la care am dreptul, sper, la fel de mult ca şi dvs la propria opinie, totul este rău, dat fiind răul pe care l-a produs şi continuă să-l producă aceste vestigii primivite ţării noastre. Aici însă este vorba de mult mai mult. El acţionează în virtutea acestor convingeri, pentru a distruge, pe orice cale, pe cei care gândesc altfel. Mă întreb de când a devenit această formă de extremism o manifestare „civică”. Haideţi să încercăm a fi serioşi, căci nu suntem copii.
În aceeaşi lnie de idei, anti-naţionaliste, sper că-mi permiteţi să am antipatiile mele, în acest caz cu privire la IPS Bartolomeu. Şi daţi-mi voie ca, din lipsă de timp şi de convingere că merită, să nu vă explic de ce simt astfel. O lectură a memoriilor din inchisorile comuniste, a dosarelor de la CNSAS (a propos, există şi un verdict în acest sens) şi lectura presei din ultimii 18 ani ar fi suficiente pentru a intelege ce vreau sa spun.
Ma bucur sa va vad folosind simtagma „eventualele ilegalitati ale [domnu]lui Dobrincu”, pentru că aceste ilegalităţi se află doar în mintea bântuită de scenarii malefice (sau de idei inspirate de rămăşiţele active ale Securităţii) a lui Victor Roncea. NImeni încă n-a produs DOVEZILE acestor ilegalităţi. Totul este calomnie tipic comunistă.
În ce priveşte evaluarea metodelor gazetăreşti ale lui Victor Roncea, nu cred că cineva are nevoie de doctorat în gazetărie ca să înţeleagă, la o simplă lectură, că, în cazul lui, avem de-a face cu o gazetărie de doi bani, bazată nu pe investigaţii serioase şi obiective, ci pe calomnie, ca şi pe specularea unor informaţii dubioase fabricate de „serviciile” din care îşi culege gunoaiele pe care le propagă în presă. Acelaşi lucru este valabil pentru articolul Civic Media (alias, Victor Roncea) la care reacţionez eu aici. Părerea mea. For what it counts.
Vă rog frumos să mai citiţi odată textul meu şi să-mi arătaţi unde anume îl acuz pe acest personaj că este ortodox. Nu puteam face o asemenea greşeală pentru cel puţin două motive:
1. nu consider deloc că aparteneţa la ortodoxie este blamabilă – dimpotrivă – nenumăraţii prieteni ortodocşi de cea mai înaltă calitate pe care îi am vă pot garanta acest lucru;
2. nu aş îndrăzni să jignesc ortodoxia numind „ortodox” un individ atât de jusnic şi lipsit de scrupule.
Felul în care îşi adună Victor Roncea „dovezile” este de notorietate în cercurile presei serioase din Romînia. Şi unii dintre comentatorii noştri de aici ştiu bine asta, aşa cum aţi văzut deja.
Dacă este să discutăm despre CV-uri, cred că ştiţi bine cum şi-au adunat meritele o mulţime de personaje cunoscute în spaţiul public românesc. Orice CV trebuie duiblat de fapte, şi cele ale lui Victor Roncea nu-l recomandă drept gezetar civic, ci drept executor gazetăresc de tip legionar. Nu m-aş mira ca într-o zi, Doamne fereşte, să de ducă cu un pistol în birou la domnul Dobrincu şi să rezolve problem odată penteu totdeauna. Au mai făcut-o li alţii alde el în istorie. Cu cele mai înalte intenţii… „naţionaliste”.
Da, am citit, nu odată teza lui Dorin )desigur, nu cuvânt cu cuvânt, căci sunt teolog, nu istoric; a propos, v-o recomand, atunci când va apărea la Polirom – asta ca să vă convingeţi că eu am dreptate. Am urmărit teza de.a lungul anilor, în evoluţia ei şi am asistat la susţinerea ei, absolut strălucită, aşa cum o dovedeşte şi distincţia obţinută. Numai cineva de absolută rea credinţă, aşa cum este cazul cu prietenul dvs. poate pune la îndoială acest lucru. Sunt sigur că n-a făcut-o doar pentru a primit „poruncă”, ci că i-a şi făcut plăcere, ca oricărui „călău” profesionist.
Mă întrebaţi dacă, în calitate de funcţionar public, domnul Dobrincu a răspuns acestor acuzaţii. Răspunsul este, nu încă, dar, cunoscându-l, chiar dacă are lucruri mai bune de făcut decât să-şi piardă vremea cu Victor Roncea, vă pot asigura că o va face, la momentul potrivit. Mă mir însă că nu vă întrebaţi, cu obiectivitatea care că caracterizează, de ce Victor Roncea , respectiv Civic Media, n-au încercat să solicite opinia domnului Dobrincu înainte de a publica această bălăcăreală imundă cu pretenţie de gazetărie civică. Sau socotiţi că ceea ce este valabil pentru prietenul meu nu este valabil şi pentru prietenul dvs..
Mă opresc aici, căci am pierdut şi aşa suficient timp cu chestiuni legate de acest om josnic. Veţi socoti probabil, că tonul meu este prea pamfletar. Dacă este aşa, ei bine, asta este. Şi este pe deplin meritat.
V-am răspuns dvs. pentru că mi s-a părut că încercaţi a face un minim efort de obiectivitate, chiar dacă, cred eu, nu mergeţi suficient de departe cu asta. Sper totuşi că măcar un minim folos va fi din toate astea, şi anume, să cunoaşteţi de ce este în stare cu adevărat „prietenul” dvs.
Cu respect,
DanutM
Stimate Domn si stimati forumisti,
Bogdan Stanciu, prietenul si colegul meu de breasla, mi-a adus la cunostinta publicarea acestui text in apararea lui Dobrincu si replica sa. Din punctul meu de vedere, consider ca nu merita sa se oboseasca in a posta comentarii personale. Insa, institutional, da, se poate face ceva.
Dar, in primul rand, trebuie sa va aduc la cunostinta ca in ce priveste Civic Media am ramas doar cu o functie onorifica, de membru fondator. Insa articolul dvs imi da de gandit. O sa-i rog sa-l posteze si pe site-ul civicmedia.ro, ca un fel de drept la replica la articolul ce-l priveste pe Dobrincu. De asemena, o sa-i rog sa-l contacteze pe Dobrincu si sa-i solicite un punct de vedere pe marginea ambelor texte.
In al doilea rand, partizanatul dvs, dupa cum a observat si Bogdan, lasa de dorit daca va exprimati public si aveti veleitati de jurnalist cu pretentii de „obiectivitate” .
In al treilea si ultimul rand, daca veti citi ultimul numar din Aldine si Romania Libera de vineri, veti afla ca nu numai Victor Roncea considera practicile lui Dobrincu drept josnice, ci, in ce priveste porcaria cu micsorarea numarului victimelor comunismului din Raportul Tismaneanu, si toate organizatiile fostilor detinuti politici si luptatori anticomunisti, in frunte cu fostul lui coleg de Comisie prezidentiala, Constantin Ticu Dumitrescu, iar, in ce priveste marlania lui ordinara cu profesorul Zub si alti ‘societari’, de la Ana Blandiana la Ioana Voicu Arnautoiu si Petre Mihai Bacanu. Cu astia ce faceti? Daca tatal lui Blandiana a fost legionar si batranul Arnautoiu pe-aproape, de Bacanu ce veti spune?! Ha, ha, ha!
PS: Sper sa aveti o minima doza de deontologie si sa publicati acest comentariu.
PS „: Trasmiteti-i lui Dobrincu ca oricate „comandamente” impotriva mea ar face, incercand sa gaseasca „date compromitatoare”, cu mine si prietenii mei nu-i merge. Mai mult decat ca sunt legionar-evreu nu are ce sa inventeze. Plus ca, sa nu uite, aici nu este Iasiul, imputit de apropierea cu granita CSI, ci Bucuresti, capitala Romaniei, tara membra NATO si UE, partenera si aliat strategic, inclusiv la nivel de intelligence, cu Statele Unite. Sa-si bage bine-n cap: exista oameni pe langa noi cu mult, mult mai puternici decat toti tovaraseii lui. Deocamdata, nici eu si nici ei nu-l vom lua in seama.
Răspuns pentru Victor Roncea:
După cum se poate observa, am publicat acest răspuns, în virtutea dreptului la replică, deşi conţinutul lui şi ameninţările făţişe care le cuprinde îl calificau mai degrabă ca spam. Acesta este şi singurul mesaj de acest gen care va fi permis aici.
Pe acest blog chiar luăm în serios valorile creştine, nu doar le clamăm sforăitor şi făţarnic, aşa cum face, în opinia mea, Civic Media, şi nu întenţionăm să facem din el o tribună a urii sectare şi al ameninţărilor securistice, sau al şovinismului provincial.
Scrieţi, „aici nu este Iasiul, impuţit de apropierea cu granita CSI”. Ca să vă răspund cum meritaţi, ar trebui să vă spun că „nici noi nu suntem mitici dă Bucureşti”, dar n-o voi face, căci acest gen de exprimare nu face decât să vădească limitele dvs., foarte înguste de altfel, în înţelegerea democraţiei liberale. A propos, pentru conştiinţa dvs, vă asigur că nu sunt un simpatizat al penibilei găşti liberale din jurul lui Relu Fenechiu.
„Să-şi bage bine în cap”, scrieţi aici, cu privire la domnul Dobrincu, despre care vorbiţi de parcă ar fi păscut porcii cu dvs. Să.şi bage minţile în cap, căci altfel ce? Îl veţi trece pe lista neagră şi îl veţi executa în piaţa publică?
Mai scrieţi: „există oameni pe langă noi cu mult, mult mai puternici decat toti tovaraseii lui”. Cu privire la asta, vă asigur că nu ne-am temut se securiştii dvs. nici până în 1989 şi că nu ne vom teme nici de acum încolo. Şi, încă ceva, nu uitaţi, „Dumnezeu nu bate cu parul”.
Vă rog, nu mai reveniţi. Mesajele dvs. vor fi trecute automat la spam. Asta şi sunt, de altfel.
Domnule Victor Roncea,
Ati reactionat la textul domnului Danut Manastireanu (Neolegionarism cu pretenţie de „jurnalism civic”, postat mai sus), care, la randul sau, luase atitudine fata de un text asumat de Civic Media, o organizatie infiintata de dvs. (in care spuneti acum ca nu mai aveti decat “o functie onorifica, de membru fondator”).
Am mai intai o observatie generala asupra textului dvs.: sunteti in dese randuri jignitor la adresa celui pe care il atacati, domnul Dorin Dobrincu. Nu folositi niciodata numele complet al acestuia, nici macar forma „domnul/d-l Dobrincu”. Spre onoarea lui, domnul Bogdan Ioan Stanciu a facut-o in interventia sa. Este o prima dovada a respectarii regulilor de convietuire sociala.
Totusi, pentru a evita orice dubiu, as vrea sa va intreb: l-ati intalnit vreodata pe d-l Dobrincu “in carne si oase”? Cand ati lansat atacurile (de fapt, campania de presa impotriva lui) l-ati contactat sa-i solicitati un punct de vedere, asa cum fac orice ziarist care isi respecta profesia. Banuiesc ca nu, de vreme ce spuneti “o sa-i rog [pe membrii Civic Media] sa-l contacteze pe Dobrincu si sa-i solicite un punct de vedere pe marginea ambelor texte [a celui asumat de organizatia in cauza si a celui asumat de d-l Manastireanu]”. Il acuzati pe d-l Manastireanu de „partizanat”, dar nu faceti decat sa intariti metafora cu paiul din ochiul preopinentului, uitand sa va vedeti barna din propriul ochi.
De nu stiu cata vreme v-ati facut un obiectiv din atacarea Raportului Final al Comisiei Prezidentiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste. I-ati imputat d-lui Dobrincu un fapt neadevarat: „porcaria cu micsorarea numarului victimelor comunismului din Raportul Tismaneanu”. Este clar ca nu ati facut nimic altceva decat sa preluati patetismele d-lui Constantin Ticu Dumitrescu, care, la randul sau, fara a citi cu atentie, l-a acuzat pe Dorin Dobrincu ca a intervenit in textul scris de domnia sa si de d-l Gheorghe Boldur-Latescu, Genocidul comunist în România. Spuneti-mi si mie, va rog, unde este interventia cu pricina? Nicaieri. In schimb, exista la p. 463 o afirmatie a celor doi memorians: “„prin închisorile, lagărele şi alte locuri de detenţie şi deportare au trecut 2 000 000 de oameni” intre 1945-1989, cat a durat regimul comunist din Romania. Acolo apare o nota (4), iar in subsolul paginii sta scris: “„În opinia lui Dorin Dobrincu, datele din această secţiune sunt exagerate, fără o bază documentare solidă”. Nu exista nici o cifra propusa de istoricul de la Iasi privind victimele comunismului in Romania, el doar exprimandu-si rezerva. Este clar ca nici dumneavoastra – alaturi de alte persoae – nu v-ati facut timp pentru a verifica veridicitatea informatiilor pe care le-ati preluat grabnic si nu obositi sa le vehiculati. In acest caz, cat pret pot pune cititorii dvs. pe afirmatiile pe care le faceti?
Nu aveti nici o ezitare in a decontextualiza diferite afirmatii pentru a demonstra ceea ce doriti. Cand ati putut sa-i injurati pe Constantin Ticu Dumitrescu, pe Ana Blandiana sau pe Romulus Rusan ati facut-o fara retinere. Ati facut un minim efort pentru a va informa despre natura conflictului de la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” din Iasi? Cred ca nu. Va indemn sa o faceti pe doua bloguri (http://tinerixenopol.wordpress.com/; http://www.adxenopol.blogspot.com/), unde veti gasi informatii privind desfasurarea faptelor, dar si pozitiile celor doua parti. Veti vedea ca lucrurile sunt foarte simple. Acolo este vorba de o disputa administrativa, de faptul ca alegerile desfasurate in mod statutar, si la care au participat cei mai multi membri ai Institutului, au fost”invalidate” in mod arbitrar de d-l Zub, aflat in pozitia de parte si de judecator. A fost vorba de un abuz. Iar atunci cand sunt abuzati oamenii au dreptul sa se adreseze justitiei. Sau acest drept li s-a luat cetatenilor Romaniei?
Am intrebare: cum impacati afirmatiile pe care domnul Al. Zub le-ar fi facut cu privire la implicarea sa in Comisia Prezidentiala pentru Analiza Dictaturii Comuniste 1. „Rafuiala declansata [de tinerii de la Institutul “Xenopol”] impotriva profesorului Al. Zub porneste de la declaratiile acestuia din mediul universitar ca nu a scris nici un rand la Raportul Tismaneanu, desi Comisia s-a folosit de numele lui in mod excesiv, pentru a se legitima stiintific insailarea de texte” (textul Civic Media, “Reteaua Tismaneau la control. Azi, Dorin Dobrincu; 2. “[A]devaratul motiv care poate pretexta campania agresiva la adresa istoricului Alexandru Zub […este] prezenta acad. Alexandru Zub in Comisia de Analiza a Dictaturii Comuniste. Angajarea sa in procesul de condamnare a comunismului este momentul in care s-a declansat in presa regionala, in reviste o teribila confruntare” (apelul a 17 persoane in Aldine-Romania libera, 11 ianuarie 2008)? Cand are d-l Zub dreptate: cand spune ca este atacat pentru implicarea sa in Comisia Tismaneanu sau cand spune ca este atacat pentru ca declara ca nu a scris nimic?
Partea finala a textului dvs. dovedeste un mod primitiv de gandire. Scrieti la un moment dat: „aici nu este Iasiul, imputit de apropierea cu granita CSI, ci Bucuresti, capitala Romaniei”. Traim intr-o tara coloniala si nu stiu eu? De unde atata superbie fata de Iasi? Ati trecut vreodata prin acest oras? Ati stat de vorba cu oamenii de aici? Ati calcat pragul vreunei institutii de acolo sau a vreunei familii din aceasta urbe? Nu am nici o indoiala, expresia „imputit” face parte din limbajul dvs. Insa as vrea sa va aduc aminte ca Iasul nu este colonie a Bucurestiului, ci parte a Romaniei. Iar aceasta tara datoreaza Iasului mai mult decat stiti dumneavoastra. Oamenii de aici nu se pot simti decat insultati de spusele dvs.
Va incheiati textul intr-o nota amenintatoare. Spuneti: „Trasmiteti-i lui Dobrincu ca oricate “comandamente” impotriva mea ar face, incercand sa gaseasca “date compromitatoare”, cu mine si prietenii mei nu-i merge […S]a nu uite, aici nu este Iasiul [..]. Sa-si bage bine-n cap: exista oameni pe langa noi cu mult, mult mai puternici decat toti tovaraseii lui. Deocamdata, nici eu si nici ei nu-l vom lua in seama”. Ce este acesta? Un indemn suplimentar la linsaj, fie el si mediatic? Oricum ati facut-o si pana acum. Inteleg din cele spuse ca sunteti parte a unei retele extinse si puternice. Inclin sa cred ca domnul Manastireanu avea dreptate in textul sau: aveti (impreuna cu prietenii dvs. bine situati) ca scop doar discreditarea oamenilor. Traiti (probabil bine) din mizerii si pentru a face mizerii. Nu pareti a avea mustrari de constiinta. Dar din acelasi text transpare si o anume teama. Va este frica de justitie, de cea umana sau de cea divina? Daca de prima veti scapa, de cea de-a doua cu siguranta nu. Orice ticalosie se plateste mai devreme sau mai tarziu. Doar cainta va poate salva (stiti cu siguranta acest lucru, pentru ca mi se pare ca – cel putin declarativ – va considerati crestin).
V-ati pus intrebarea ce fel de om este Dorin Dobrincu in realitate? Cu sigurana nu la modul serios. Insa o sa va spun eu cateva trasaturi care il individualizeaza: are caracter, este echilibrat, rezistent, tenace.
„Ce fel de om este Dorin Dobrincu in realitate?… o sa va spun eu cateva trasaturi care il individualizeaza: are caracter, este echilibrat, rezistent, tenace.”
OOau, ce fan fanny are Dobrincu…
…
___________
Restul acestui post este o veritabilă dejectie (seamănă izbitor cu stilul „domnului” Roncea) şi am promis să nu afişăm pe blog asemenea manifestări de ură, batjocură şi intoleranţă. Umple destul Civic Media organele de presă cu asemenea producţii infame.
Îi invitam, de asemenea, pe comentatorii noştri (acesta şi alţii) să nu se mai ascundă sub adăpostul anonimităţii. Făcând astfel, riscaţi ca mesajele dvs. să fie eliminate automat ca spam. Vă mulţumim.
Am afişat pe blogul Persona o scrisoare deschisă a unor personalităţi române şi străine în apărarea lui Dorin Dobrincu. Textul a apărut în numărul 932 (15-21 ian 2008) al Revistei 22 (nu este disponibil în versiunea electronică a acestrui număr).
Tot astăzi au fost publicate două interviuri cu Dr. Dorin Dobrincu. Primul, este luat de jurnalistul Dan Tapalagă, pentru Hotnews.ro, iar al doilea de jurnalistul Andrei Bădin pentru Jurnalul naţional.
Stimate Danut Manastireanu
Circula o vorba pe #kappa – Mirc (primul si cel mai mare portal de chat romanesc din Romania ) „Din cand in cand trebuie sa mai intre si cate un prost pe lobby ca sa ne mai amintim si noi cat de destepti suntem”. De aceea am intrat si eu aici. M-am gandit ca poate asa va ajut…atat pe d-voastra ca si autor al articolului cat si pe ceilalti care sunt deja prezenti prin comentarii.
Sa va ajut sa va amintiti ca cetatenia d-voastra nu este aici ci in ceruri.
In pelegrinajul sau prin cele zece ceruri, Dante, condus de Beatrice, ajunge in fata Sfintei Treimi unde intalneste pe Sfantul Bernard din Clairevaux. Acesta ii spune: „Ce-i fericirea n-ai sa pricepi daca privesti in jos”.
Cu dragoste
Dan Spaniard
Mulumesc, Dane. Dacă ar fi vorba de mine, probabil nu m-aş obosi, dar creştinii au datoria de a vorbi uneori pentru cei care, dintr-un motiv sau altul, nu se pot apăra.
Oricum, fericirea nu este idealul meu. Cu atâta prostie împrejur n-am nici o şansă. Prefer să fiu nefericit dar lucid, decât să ma bucur de ceea ce numesc uneori o „fericire tâmpă”.
Să fii iubit.
Articolele mentionate in apararea d-lui Dobrincu sunt – in limbaj jurnalistic – „comenzi”. Adica materiale publicitare bagate la comanda, insa neprezentate ca atare, marcate astfel incat cititorul sa stie ca are de a face cu un material „de facut imagine”. Chestie care incalca flagrant deontologia profesionala. Domnul Andrei Badin a uitat sa-l intrebe pe d-l Dobrincu in interviul sau cum se intelege cu secretara sa, respectiv doamna Badin – ce coincidenta! – sotia domnului jurnalist Badin. Desi doamna Badin lucreaza doar ca secretara, domnul director general Dobrincu ar fi avut grija sa o treaca pe un stat de plata care ii asigura un confortabil spor de toxicitate de 25% la salariu (oare ce e toxic in activitatea doamnei Badin?).
Al doilea material este destul de „jenibil” – iar daca ne uitam la semnatura – din nou surpriza! Inca un jurnalist cu rude in subordinea domnului Dobrincu.
Nu sunt nici Roncea nici Stanciu, asa ca v-as fi recunoscator daca veti lasa acest comentariu doar de dragul adevarului si sinceritatii. Puteti verifica veridicitatea informatiilor la domnul Dobrincu.
Scuze, „al doilea material” nu este interviul de pe hotnews – acolo e Dan Tapalaga, jurnalist care si-a castigat notoietatea cu articolul „Monica Macovei betiva”. Ce era de spus despre deotologie si capacitate profesionala la d-l Dan Tapalaga s-a spus atunci.
Ma refeream la un articol aparut in ziarul „Gandul” saptamana aceasta. Acolo jurnalistul este ruda cu un subordonat al d-lui Dobrincu.
Undeva mai sus se vorbeste aici de o „campanie” impotriva d-lui Dobrincu. Greu de crezut ca un material aparut pe o pagina ca civic media poate fi considerat „campanie de presa”. Este vorba de o exagerare. Insa daca luam la rand publicatiile care ii fac publicitate d-lui Dobrincu (Jurnalul National, Gandul, HotNews, Cuvantul) atunci da, avem de-a face cu o campanie organizata de promovare a imaginii. Sper ca nu am fost jignitor – doar vreau sa spun adevarul.
___________
Stimate domn, dupa cum vedeti am afisat acest comentariu, ca si pe celalalt, desi ma indoiesc ca numele afisat este adevaratul dvs. nume. Al meu este, oricum, la vedere.
De asemenea, apreciez ca ‘vreti sa spuneti adevarul’. Dac si reusiti s-o faceti, asta este cu totul altceva.
In ce priveste ‘campania’ articolul (mai bine zis ‘balacareala’) de pe situl Civic Media era doar un exemplu. In campanie sunt implcati mult mai multe ‘organe’, intre care Ziua de Iasi la loc de frunte si, probabil stiti renumele (si procesele de rigoare) pentru santaj legate de acesta. Ca si lipsa totala de deontologie profesionala a ziaristilor de acolo. Va pot da nenumarate exemple in acest sens, dar n-am sa ma obosesc caci v-as jigni. Aceste lucruri se vad cu ochiul liber. Este nevoie doar de buna credinta, din care pretindeti ca aveti din belsug si datoria mea este sa va cred. Pina la proba contrarie.
Danut
Am doar o rugaminte: sa verificati daca cele scrise de mine sunt adevarate (respectiv daca jurnalistii care scriu „bine” de d-l Dobrincu sunt sau nu in relatii de rudenie cu subordonati ai d-lui Dobrincu). Daca dumneavoastra puteti proba ca exista vreo legatura intre civic media si Ziarul de Iasi s-ar putea vorbi de o campanie de presa. Desi Jurnalul National, Gandul, HotNews si Cuvantul fac mai mult decat civicmedia si Ziarul de Iasi. Nu sunteti de acord cu mine?
__________
Imi cer scuze pentru greseala. Ma refeream la Ziua de Iasi, Diferenta este uriasa. Ziarul de Iasi face presa, in vreme ce Ziua de Iasi se ocupa de masinatii oculte si campanii de calomnie (platite de cine?)
Nu am intentia de a face ‘sapaturi’ la arhive. INstitutia este la Bucuresti, iar eu in Iasi. In plus, faptul ca, eventual ziaristii aceia sunt rude cu cineva din arhive nu dovedeste inca nimic, decit daca operati cu rea vointa. Potentialul unei influente exista, dar fara o dovada, sugestiile dvs. ramin pur si simplu in spatiul calomniei.
Si inca ceva. Eu dialoghez cu dvs. sub numele meu real. Din acest moment voi continua dialogul cu dvs. numai cu conditia declinarii (verificabile) a identitatii reale. Cred ca asa este corect.
DanutM