Fiinţa umană a fost dotată, între alte caracteristici specific umane, cum sunt moralitatea şi religiozitatea, şi cu creativitate, care alături de cele menţionate mai sus o deosebesc de toate celelalte creaturi ale lui Dumnezeu.
Din acest motiv, creativitatea ar trebui să ocupe un loc de cinste în sistemul de educaţie. Din nefericire, în ţara noastră, datorită faptului că predomină dimensiunea reproducerii informaţiei memorate, creativitatea este o adevărată cenuşăreasă a educaţiei româneşti. Este adevărat că pentru regimul totalitar care a condus România timp de cincizeci de ani, stimularea creativităţii era un lux pe care nu şi-l putea permite, dat fiind riscul pe care îl reprezenta tot ceea ce ieşea din nivelarea pe care o urmărea realizarea idealului de formare a „omului nou”.
Ce este creativitatea şi care sunt factorii care o influenţează?
În literatura de specialitate există nenumărate definiţii ale creativităţii. în general, creativitatea este definită ca fiind capacitatea de a imagina şi a realiza ceva nou, original. Cu toate că această definiţie generică este relevantă pentru domeniul discutat, din perspectivă creştină ea prezintă o deficienţă majoră: este antropocentrică şi lipsită de criterii morale de validare. În lipsa acestora, nu vom putea distinge din punctul de vedere al creativităţii între valoarea descoperirii penicilinei de către Fleming, de exemplu, şi aceea a inventării camerelor gazare de către nazişti, ca mijloc de „rezolvare a problemei evreieşti”.
O definiţie mai amplă, care încearcă să ia în considerare dimensiunea religioasă şi morală a chestiunii aflate în discuţie, ar putea fi următoarea: creativitatea este capacitatea şi voinţa de a te aventura în necunoscut, utilizând imaginaţia cu scopul de a realiza un lucru nou, funcţional şi avantajos. [1]. Potrivit acestei definiţii, creativitatea implică o serie de elemente constitutive:
1. Creativitatea este o înzestrare, un atribut exclusiv uman. Animalele nu sunt creative; deprinderile lor nu sunt perfecţionate din generaţie în generaţie, ci ele sunt animate de instinct şi habitudinile lor rămân în mod fundamental aceleaşi pentru multe generaţii.
2. Creativitatea este influenţată în mare măsură de acţiunile noastre voluntare. Cei mai mulţi dintre noi sunt lipsiţi de creativitate pentru că nu şi-au propus niciodată în mod serios să devină creativi. Există în acelaşi timp şi o variaţie a creativităţii pe vârste: ea este maximă în jurul vârstei de 6-9 ani, coborând apoi constant şi atingând un prim punct de minim în jurul vârstei de 30 de ani, pentru a creşte din nou pe la 40 de ani şi a atinge un nou minim în jurul a 50 de ani, după care creşte din nou încetul cu încetul, odată cu apropierea de senectute (poate tocmai de aceea le place nepoţilor să asculte poveştile bunicilor şi tind să se plictisească la povestirile anoste încropite de tinerii lor taţi).
3. Creativitatea este stimulată de contactul cu necunoscutul, cu ceea ce nu ne este familiar, Aceasta nu înseamnă că pentru a fi creativi trebuie neapărat să facem lucruri noi ” este suficient uneori să facem lucrurile familiare într-un mod nou, cu care nu suntem obişnuiţi.
4. Imaginaţia este facultatea umană cea mai importantă din punctul de vedere al creativităţii. Ea poate fi definită ca fiind capacitatea de sintetiza mental diverse imagini, creând cu ajutorul acestora imagini complet noi.
5. Elementul distinctiv pentru conceptul de creativitate îl reprezintă noutatea. Dacă aceasta nu există, nu se poate vorbi de creativitate.
6. Pentru a fi cu adevărat o creaţie originală, valoroasă, lucrul imaginat trebuie nu numai realizat în practică, [2] dar şi să funcţioneze în mod satisfăcător. [3]
7. În final, pentru ca lucrul nou creat să aibă cu adevărat valoare din perspectivă creştină, el trebuie să se conformeze legilor prin care Dumnezeu conduce Universul şi relaţiile între oameni. A crea ceva dintr-o atitudine de sfidare a divinului, nu este creativitate, ci înseamnă de fapt răzvrătire şi în final autodistrugere. O asemenea perspectivă se află în opoziţie deschisă cu idealul renascentist al aşezării artistului şi a creativităţii sale mai presus de orice, uneori chiar deasupra valorilor moralei. Ea se opune cu atât mai mult concepţiei romantice despre boemă, care în fapt face din imoralitate şi dezaxare condiţia însăşi a creaţiei artistice.
[1] Definiţia aparţine Dr. David DeWitt, a cărui teză de doctorat, nepublicată încă, susţinută la Dallas Theological Seminary s-a concentrat asupra aplicării creativităţii în domeniul uceniciei creştine.
[2] Piatra filosofală, căutată atît de asiduu de alchimişti în Evul Mediu şi care descoperită se zice că ar fi putut transforma orice obiect în aur, este o idee genială, dar n-a putut şi probabil nu va putea fi realizată vreodată în practică.
[3] În acelaşi fel, ideea construirii unui perpetuum mobile, adică a unui angrenaj care după un impuls iniţial ar putea funcţiona la infinit, fără nici un aport suplimentar de energie este şi ea o idee genială, în ciuda faptului că sfidează legile cunoscute ale fizicii, însă nici ea n-a putut şi probabil că nici nu va putea fi realizată vreodată.
Filed under: Educatie |
Agora Christi 
In zilele noastre a fi creativ este o misiune destul de grea si in acelasi timp este o necesitate a acestui mileniu, dupa cum recunostea si Bill Gates. De cate ori poate ne-am pus intrebarea cum sa gasim o idee creativa care sa ne scoata din impas ? Ce fel de mediu înconjurator ar fi necesar pentru a ne veni ideile creative ? Cum pot liderii sa sustina procesul creativ si sa stimuleze creativitatea la locul de munca ? Cum putem trece peste anumite bariere de gandire ?
Teresa Amabile, director la Harvard Business School, si-a dedicat intreaga sa viata cercetarilor in domeniul creativitatii si este una dintre cele mai cunoscute persoane din intreaga lume care s-a ocupat de inovatie in domeniul afacerilor.
Acum 8 ani, ea a realizat un studiu în domeniul creativitatii, astfel: a lucrat atat cu studenti cat si cu manageri din companii foarte diferite, și a colectat aproape 12.000 emailuri , cu descrierea amanuntita a zilei de lucru, de la persoane care erau implicate in proiecte creative în domeniul productiei bunurilor de consum, high tech si din industria chimica. Ea nu a povestit participantilor ca obiectul sau de studiu este creativitatea. Ea a pus doar intrebari, intr-un email pe care-l trimitea zilnic, despre munca pe care o desfasurau cei supusi cercetarii, precum si despre mediul înconjurator in care activau. Teresa Amabile a codat emailurile primite inregistrand momentele in care oamenii se luptau din greu cu o problema sau cand le venea o idee noua.
Ea continua aceste studii, împreuna cu echipa sa si în ziua de astazi si a observat ca exista 6 mituri despre creativitate care sunt descrise mai jos:
1. Ideile creative vin de la oamenii creativi
Cand a întrebat directorii de companii unde au nevoie cel mai mult de idei creative, ei au raspuns aproape intotdeauna la fel – in compartimentul de dezvoltare produse noi, in cel de marketing si in cel de publicitate. Iar cand i-a întrebat unde anume nu-si doresc sa aiba oameni creativi, ei raspundeau invariabil in departamentul de contabilitate, si apoi radeau datorita conotatiei negative pe care o are creativitatea în domeniul contabilitatii.
Dar perceptia comuna a tuturor managerilor era ca unii oameni sunt creativi iar altii nu. Iar acest lucru nu este adevarat. Ca si lider, nu vrei sa ai creativitate doar într-un singur domeniu. Vrei ca fiecare persoana din organizatia ta sa produca idei noi si utile, inclusiv in domeniul financiar. Daca privim in trecut, exista inovatii si in domeniul financiar care sunt extrem de profunde și in intregime etice, precum contabilitatea bazata pe costuri.
De fapt, aproape toate cercetarile in acest domeniu arata ca orice persoana cu o inteligenta normala este capabila sa indeplineasca si anumite sarcini care cer creativitate.
Creativitatea insa depinde de un anumit numar de lucruri: experienta, incluzand cunostinte si indemanari tehnice, talent, abilitatea de a gandi intr-un mod diferit decat cel uzual, capacitatea de a elimina ideile fara valoare.
Motivatia intrinseca – oamenii care sunt motivati de ceea ce fac lucreaza adesea creativ – este foarte importanta.
De peste 5 ani, organizatiile acorda o atentie tot mai mare creativitatii și inovatiei iar angajatii urmeaza in permanenta cursuri pentru descatusarea potentialului lor creativ.
Dar o mare parte din oameni nu sunt în stare sa-si dezvolte acest potential creativ, deoarece ei lucreaza intr-un mediu care impiedica aparitia motivatiei intrinseci. Prin urmare, multe companii mai au un drum lung de parcurs pana sa elimine barierele din calea creativitatii.
2. Banii sunt un motivator al creativitatii
Experimentele realizate de cercetatori în domeniul creativitatii au aratat ca banii nu inseamna totul.
Teresa Amabile i-a intrebat pe cei supusi studiului cum ii motiveaza banii sa vina cu solutii noi, iar ei au raspuns ca aceasta intrebare este irelevanta, ceea ce inseamna ca ei nu se asteapta sa fie platiti in fiecare zi in functie de ideile noi pe care le folosesc. In acelasi timp, angajatii care se intreaba mereu ce bonusuri vor primi pentru munca pe care o realizeaza, sunt cei mai putin creativi oameni.
Bonusurile acordate si plata angajatilor foarte strict pe performanta pe care o obtin poate deveni problematica cand oamenii cred ca fiecare miscare pe care o fac le poate afecta remuneratia.
In aceste situatii, oamenii risca sa aiba o tendinta de a fugi de esec, pur si simplu. Bineinteles ca oamenii au nevoie sa simta ca sunt compensati corect. Dar cercetarile efectuate arata ca oamenii pun o valoare mai mare pe mediul de lucru in care creativitatea este ajutata sa se dezvolte, sa fie valorizata si recunoscuta.
Angajatii vor sa aiba oportunitatea de a se angaja profund în munca lor și sa faca reale progrese.
Deci este foarte important pentru lideri sa puna la un loc oamenii impreuna cu proiectele lor, nu numai pe baza experientei pe care o au acestia ci si tinand cont de motivatia pe care o au.
Oamenii sunt mult mai creativi cand le pasa de munca pe care o fac si cand isi focuseaza toate abilitatile pe care le au pentru aceasta.
Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea inalte fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin frustrati.
Daca provocarile la care sunt supusi sunt prea scazute fata de nivelul abilitatilor pe care le au, ei devin plictisiti.
Liderii trebuie sa stie sa balanseze aceste lucruri cu atentie pentru a obtine rezultatul dorit.
3. Presiunea timpului dezvolta creativitatea
In studiul pe care l-a facut, Teresa Amabile a observat ca oamenii gandeau adesea ca ei pot deveni mult mai creativi daca lucreaza sub o severa presiune a timpului.
Dar din studiul cercetatoarei a reiesit exact opusul – oamenii care erau cel mai putin creativi erau tot timpul in lupta cu timpul.
De asemenea, atunci cand oamenii lucreaza sub presiunea timpului, le scade creativitatea nu numai in ziua respectiva, ci chiar si in următoarele doua zile.
Presiunea timpului distruge creativitatea deoarece oamenii nu se pot angaja in mod profund in problemele pe care le au de rezolvat.
Creativitatea solicita o perioada de incubatie – oamenii au nevoie de timp pentru a intra in probleme si pentru a lasa ca ideile creative sa iasa la suprafata.
De fapt, nu conteaza atat de mult dead-line-ul stabilit pentru rezolvarea problemei ci faptul ca angajatii isi distrag atentia de la ceea ce au de facut cu lucruri mai putin importante sau deloc importante iar distragerea atentiei este cea care fura timpul necesar distrugerii barierelor de gandire uzuale si dezvoltarii ideilor creative.
Oamenii nu pot fi creativi cand se afla in bataia pustii, ci numai cand sunt focusati pe munca lor.
Angajatii trebuie sa evite activitatile care ii distrag de la scopul lor si sa se focuseze pe ce este important de rezolvat.
In prea multe organizatii oamenii nu inteleg motivul grabei, a faptului ca cineva undeva are nevoie ca acel lucru sa fie rezolvat astazi.
4. Ingrijorarea sparge tiparele de gandire
Exista aceasta idee potrivit careia frica si tristetea dau pinteni, intr-un fel, creativitatii.
Exista o literatura psihologica in care se explica faptul ca incidenta unei depresii puternice este mai mare la scriitorii creativi si artisti – depresia geniilor care sunt incredibil de originale in ceea ce gandesc. Dar Teresa nu a observat acest lucru la populaţia pe care a studiat-o.
Ea a codat cele 12.000 de emailuri in functie de nivelul de frica, anxietate, tristete, manie, fericire si dragoste, pe care oamenii au experimentat-o in ziua respectiva.
Si a gasit ca procesul creativ este asociat pozitiv cu bucuria si dragostea iar negativ este asociat cu mania, frica și anxietatea.
Cercetarile au demonstrat ca oamenii sunt cei mai fericiti când gasesc o idee creativa si gasesc o idee care sa sparga tiparele cand au fost fericiti cu o zi inainte. Astfel se creeaza un cerc al creativitatii si fericirii.
Cand oamenii sunt atrasi de munca pe care o fac exista o sansa mult mai mare ca vor face o asociere cognitiva care a doua zi va da nastere unei idei creative. O zi plina de fericire va conduce la o a doua zi plina de creativitate.
5. Competitia bate colaborarea
Exista o credinta destul de extinsa, in special in domeniul financiar si industria high-tech, ca o competitie interna între angajati va forta inovatia.
In studiile sale, Teresa a descoperit ca procesul creativ primeste o lovitura puternica cand persoanele dintr-un grup de lucru intra în competitivitate in loc sa colaboreze.
Cele mai creative echipe sunt cele intre care exista incredere pentru a impartasi si dezbate ideile.
Dar cand oamenii lupta pentru recunoastere, ei se opresc din impărtasirea ideilor lor. Si acest lucru este distructiv deoarece nimeni intr-o organizatie nu are toate informatiile cerute pentru a pune toate piesele puzzle-ului impreuna.
6. O organizatie restructurata este o organizatie creativa
Poate in domeniul departamentului de relatii publice, o firma care isi reduce personalul forteaza dezvoltarea creativitatii.
Din pacate, cercetatoarea a observat foarte multe exemple de acest fel. Din punctul sau de vedere, restructurarile sunt foarte dificile pentru angajati si distrug creativitatea. Astfel, ea a studiat o divizie a unei companii de electronice formata din 6000 de angajati. In urma procesului de restructurare a 25 % din angajati, ceilalti au agonizat o perioadă de 18 luni. Fiecare dintre stimulatorii creativitatii scazusera semnificativ. Anticiparea restructurarii a fost și mai grava decat restructurarea în sine. Frica oamenilor de a nu fi concediati ii dezangaja de la munca lor. Problema cea mai mare a fost ca la 5 luni dupa restructurare, creativitatea era distrusa, in proportie de 100%. Comunicarea si colaborarea au scazut, de asemenea, semnificativ, si odata cu ele, spiritul de libertate si autonomie.
Liderii trebuie ca dupa restructurari sa stabilizeze imediat mediul de lucru, altfel, izvorul ideilor creative va disparea.
S-ar putea crede ca ceea ce s-a scris pana acum demonstreaza ca Teresa lupta pentru un stil de management uşor. Dar nu este adevarat.
Ea pune accentul pe un stil de management istet. Cei 30 de ani petrecuti in domeniul cercetarii, cele 12.000 de jurnale de activitatii pe care le-a obtinut, sustin ideea ca daca oamenii fac ceea ce le place atunci ei se angajeaza profund in ceea ce fac iar cand munca lor este valorizata si recunoscuta, creativitatea prinde aripi. Chiar si in vremuri grele.
http://www.confidencecamp.ro
Draga Alina,
Multumesc pentru superba ta contributie. Sper sa fie de folos celor care sunt interesati de tema creativitatii, in educatie, dar si in alte domenii.
Sanatate
Danut
Eu cred ca ar trebui bagate in scoli cursuri legate de creativitate pentru a deschide mintea copilului si al face sa-si puna la contributie cerebelul ….ceea ce in ziua de azi putini il folosesc.
Absolut de acord, numai ca ar trebui inceput cu profesorii, a caror incompetenta si pedagogie desueta reprezinta cea mai mare piedica in calea creativitatii elevilor.
Dupa mine, daca am scapa de jumatate din ei, tara n-ar avea nimic de opierdut. Si daca le-am da salariul intefral ca sa stea acasa si sa nu ne mai nenoroceasca copiii, pegubele pe termen lung ar fi mult mai mici.
Pe ei insa nu cresterea calitatii invatamintului ii intereseaza, ci cresterea cu 50% a salariilor, mai ales la mafia profesorilor universitari, care fiind in Parlament a reusit acum doi ani sa-si traga lege proprie si au salatii de doua ori mai decit conferentiarii.
Suntem, din pacate in plina jungla, din punct de vedere juridic si in plina comuna primitiva, din punctul de vedere al calitatii educatiei.