Manifest evanghelic

Aşa cum puteţi vedea mai jos, am publicat deja pe acest blog trei fragmente din Manifestul evanghelic, un important document pentru aceasta tradiţie teologică.

Deoarece, din diverse pricini, între care mai ales plecarea la un post academic în Statele Unite a Dr Adonis Vidu, iniţiatorul acestui blog, activitatea de aici s-a redus la minimum, am decis să continui publicarea traducerii în limba română a acestui text pe blogul Persona, după ce voi republica fragmentele de aici, de data aceasta cu diacritice.

Acesta va fi, din păcate, pentru o vreme, ultimul articol de pe acest blog.

Sănătate.

O teologie publica sau o teologie res publica, de Rick Elgendy

Săptămâna trecută, James Dobson, de la Focus on the Family, a atacat un discurs ţinut de senatorul Barack Obama la o întâlnire a organizaţiei „Call to Renewal”, o mişcare a activiştilor politici creştini. O personalitate religioasă care critică un candidat la preşedinţie nu este nimic nou, dar un schimb serios de opinii despre locul religiei în viaţa unei societăţi democratice nu trebuie să fie pierdut în vacarmul politic prezidenţial din această perioadă electorală.

Un manifest evanghelic – 3

Definirea caracteristicilor

Daca definim in acest fel evanghelismul, de aici decurg urmatoarele implicatii:

In primul rand, a fi evanghelic inseamna a avea o credinta care este in acelasi timp o forma de devotiune. Evanghelicii adera pe deplin la credinta crestina exprimata in crezurile istorice ale marilor concilii ecumenice ale bisericii, ca si in marile afirmatii ale Reformei Protestante, si incearca sa fie loiali acestei credinte care a fost transmisa din generatie in generatie. Dar, in esenta, a fi evanghelic implica intotdeauna mai mult decat o marturisire de credinta, o afiliere institutionala sau apartenenta la o anumita miscare. Noi nu avem un lider suprem, si nici crezurile nici traditiile nu sunt in ultima instanta decisive pentru noi. Isus Cristos si cuvantul sau scris, Sfanta Scriptura, sunt autoritatea noastra suprema; devotamentul nostru total, increderea si ascultarea noastra sunt raspunsul nostru potrivit la acestea.

Un manifest evanghelic – 1

Incepem de astazi sa va punem aici la dispozitie, in serial, traducerea din limba engleza a ceea ce s-a numit „An Evangelical Manifesto”, Un Manifest Evanghelic.

El a fost prezentat public in data de 7 mai 2008 de catre un grup de lideri si teologi din America. Documentul a starnit multe comentarii si de aceea am considerat ca este important sa va oferim acest manifest in traducere romaneasca. Traducerea apartime domnului Daniel Lucescu, caruia ii multumim pe aceasta cale pentru ajutorul oferit. Editarea textului, Danut Manastireanu.

Pentru cititorii de limba engleza, acesta poate fi accesat on-line la aceasta adresa.

Asteptam reactiile voastre pe acest blog.
__________________________________________________________________________

Dobson confuz la maximum in legatura cu discursul lui Obama

Washington (ABP) – James Dobson crede că Barack Obama are o „interpretare excentrică” a clauzelor religioase din Constituţie – dar propria interpretare a lui Dobson asupra discursului de acum doi ani al lui Obama, care a prilejuit această critică, s-ar putea să fie chiar mult mai excentrică decât aceasta.

Asta este ceea ce afirmă apărătorii lui Obama, susţinuţi de unii jurnalişti şi experţi în religie şi politică. Totuşi, câţiva membri ai mişcării Dreapta Religioasă au sărit în apărarea lui Dobson.

Evanghelicii pentru securitate nationala prin cooperare internationala

Zilele acestea am dat de un site extrem de interesant, care promoveaza o initiativa a evanghelicilor americani, numita Proiectul Matei 5:21-26, cu privire la promovarea cooperarii internationale nu prin logica razboiului, care domina in prezent politica externa a administratiei americane, ci prin abordarea irenica din Predica de pe munte a Mintuitorului.

Intoarcerea la Evanghelii, de Martin Marty

Episcopul anglican de Durham, N. T. Wright

„Religia publică”, tema permanentă a publicaţiei Sightings, include şi tematica „teologiei publice”. Numărul din 12 iunie al revistei The Christian Century oferă o provocare pe tema aceasta din partea Episcopului anglican din Durham, N. T. Wright, care este în prezent unul dintre cei mai reputaţi specialişti în Noul Testament, atât prin ceea ce scrie cât şi prin ceea ce spune. Articolul prezintă un rezumat al discursului său rostit în luna noiembrie a anului trecut în faţa Societăţii pentru Literatura biblică. El vorbeşte şi scrie întotdeauna în mod foarte clar, astfel încât este greu să treci cu vederea ceea ce spune.

Religie si secularizare in modernitatea tarzie – text corectat

Mariana Săin-Morar, Alungarea din rai (ulei pe pânză)

Religie şi secularizare în modernitatea târzie

de Dănuţ Mănăstireanu

Nu putem înţelege pe deplin conflictul care există între religie şi modernitate fără să facem referire la conceptul sociologic de secularizare. Secularizarea poate fi definită ca fiind „procesul de schimbare a orientării cu privire la fundamentarea religioasă a gândirii şi acţiunii, cu una centrată pe lume, ca singura realitate perceptibilă” (D. K. McKim, Westminster Dictionary of Theological Terms, Westminster John Knox, Louisville, 1996,  253). Termenul a fost folosit pentru prima dată cu referire la Pacea de la Westphalia (1648), care a dus, printre altele, la un transfer al proprietăţilor bisericii în mâinile prinţului. Sociologul danez Dekker este de părere că secularizarea este caracterizată de trei aspecte: (1) o descreştere a religiozităţii; (2) o restrângere a semnificaţiei religiei şi (3) o secularizare „internă” – adaptarea religiei la ideile modernităţii. (K. Runia, ‘The Challenge of the Modern World to the Church’, EuroJTh, 2, 2, 1993, 149).

Criza dreptei religioase americane – studiu de caz

Unul dintre cele mai interesante fenomene, atât sub raport sociologic, cât şi religios, legate de revenirea evanghelicilor pe scena socială în perioada care a urmat celui de al doilea război mondial, este mişcarea denumită îndeobşte „dreapta religioasă” americană. Coagularea ei a fost un proces gradat, dar apariţia ei ca forţă publică a fost marcată de înfiinţarea la începutul anilor 1970 de către Rev. Jerry Falwell a organizaţiei Moral Majority. Ea a jucat un rol important în alegerea preşedinţilor Jimmy Carter şi Ronald Reagan, precum şi în promovarea valorilor creştine conservatoare pe scena politică americană.

După circa douăzeci de ani de existenţă, Moral Majority a dispărut, făcând loc unei noi organizaţii, mai flexibilă şi de asemenea mai agresivă în ceea ce priveşte angajarea politică, numită Christian Coalition.

Pledoarie pentru lustraţie (partea I: Deconspirarea şi limitele ei)

Cristi Zaharia

„Dacă vrei să ucizi un popor,
suprimă-i memoria”.
Milan Kundera

Deconspirarea şi limitele ei

Desele scandaluri iscate în jurul Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS) ne readuc periodic în atenţie realitate sumbră a societăţilor comuniste şi ne relevă miza din spatele dosarelor. Conform celor spuse de Constantin Ticu Dumitrescu, în emisiunea lui Stelian Tănase („3X3” din data de 2 februarie 2008, la RealitateaTV), în anul 1999, prin Decizia 203 din 29.11.1999, Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat art. 2 din „Legea Nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea poliţiei politice comuniste”, dar şi legea în ansamblu, ca fiind în conformitate cu legea fundamentală a statului. Aceasta ne confirmă faptul că