Un manifest evanghelic – 3

Definirea caracteristicilor

Daca definim in acest fel evanghelismul, de aici decurg urmatoarele implicatii:

In primul rand, a fi evanghelic inseamna a avea o credinta care este in acelasi timp o forma de devotiune. Evanghelicii adera pe deplin la credinta crestina exprimata in crezurile istorice ale marilor concilii ecumenice ale bisericii, ca si in marile afirmatii ale Reformei Protestante, si incearca sa fie loiali acestei credinte care a fost transmisa din generatie in generatie. Dar, in esenta, a fi evanghelic implica intotdeauna mai mult decat o marturisire de credinta, o afiliere institutionala sau apartenenta la o anumita miscare. Noi nu avem un lider suprem, si nici crezurile nici traditiile nu sunt in ultima instanta decisive pentru noi. Isus Cristos si cuvantul sau scris, Sfanta Scriptura, sunt autoritatea noastra suprema; devotamentul nostru total, increderea si ascultarea noastra sunt raspunsul nostru potrivit la acestea.

Un manifest evanghelic – 2

Care este pozitia noastra si de ce este ea importanta

Manifestul este o declaratie publica, adresata deopoptriva fratilor nostri de credinta cat si intregii comunitati umane. A declara cine suntem si care este pozitia noastra in viata publica este un lucru important deoarece noi, evanghelicii din America, impreuna cu oameni care sustin alte credinte si ideologii, ne aflam in fata uneia dintre cele mai dificile provocari ale acestei epoci globale: aceea de a gasi o modalitate de a convietui, in ciuda diferentelor profunde care exista intre noi. Aceasta provocare este si mai radicala atunci cand diferentele ideologice si religioase sunt fundamentale si ireductibile, si cand acestea nu se constituie doar ca diferente intre perceptii personale cu privire la realitate ci si intre moduri de viata totalmente diferite care coexista in aceeasi societate.

Adonis Vidu profesor la Gordon-Conwell

Incepind din aceasta toamna, Dr. Adonis Vidu, unul dintre cei mai valorosi studenti ai mei, devenit apoi coleg, la Universitatea Emanuel, care a obinut un doctorat stralucit in hermeneutica moderna la Nottingham University, UK, cu Antony Thisselton (vezi AICI lucrarea publicata de Paternoster), va preda din aceasta toamna ca Profesor Asociat la Gordon-Conwell Theological Seminary din Boston, Una dintre cele mai prestigioase institutii academice evanghelice din Statele Unite.

Felicitari si mult succes in noua etapa din cariera sa academica. Speranta mea este ca nu va uita de Romania si ca va pastra legatura cu mediul academic romanesc, chiar daca amintirile din acea etapa a traseului sau profesional nu sunt dintre cele mai placute.

Un manifest evanghelic – 1

Incepem de astazi sa va punem aici la dispozitie, in serial, traducerea din limba engleza a ceea ce s-a numit „An Evangelical Manifesto”, Un Manifest Evanghelic.

El a fost prezentat public in data de 7 mai 2008 de catre un grup de lideri si teologi din America. Documentul a starnit multe comentarii si de aceea am considerat ca este important sa va oferim acest manifest in traducere romaneasca. Traducerea apartime domnului Daniel Lucescu, caruia ii multumim pe aceasta cale pentru ajutorul oferit. Editarea textului, Danut Manastireanu.

Pentru cititorii de limba engleza, acesta poate fi accesat on-line la aceasta adresa.

Asteptam reactiile voastre pe acest blog.
__________________________________________________________________________

Dobson confuz la maximum in legatura cu discursul lui Obama

Washington (ABP) – James Dobson crede că Barack Obama are o „interpretare excentrică” a clauzelor religioase din Constituţie – dar propria interpretare a lui Dobson asupra discursului de acum doi ani al lui Obama, care a prilejuit această critică, s-ar putea să fie chiar mult mai excentrică decât aceasta.

Asta este ceea ce afirmă apărătorii lui Obama, susţinuţi de unii jurnalişti şi experţi în religie şi politică. Totuşi, câţiva membri ai mişcării Dreapta Religioasă au sărit în apărarea lui Dobson.

Evanghelicii pentru securitate nationala prin cooperare internationala

Zilele acestea am dat de un site extrem de interesant, care promoveaza o initiativa a evanghelicilor americani, numita Proiectul Matei 5:21-26, cu privire la promovarea cooperarii internationale nu prin logica razboiului, care domina in prezent politica externa a administratiei americane, ci prin abordarea irenica din Predica de pe munte a Mintuitorului.

Intoarcerea la Evanghelii, de Martin Marty

Episcopul anglican de Durham, N. T. Wright

„Religia publică”, tema permanentă a publicaţiei Sightings, include şi tematica „teologiei publice”. Numărul din 12 iunie al revistei The Christian Century oferă o provocare pe tema aceasta din partea Episcopului anglican din Durham, N. T. Wright, care este în prezent unul dintre cei mai reputaţi specialişti în Noul Testament, atât prin ceea ce scrie cât şi prin ceea ce spune. Articolul prezintă un rezumat al discursului său rostit în luna noiembrie a anului trecut în faţa Societăţii pentru Literatura biblică. El vorbeşte şi scrie întotdeauna în mod foarte clar, astfel încât este greu să treci cu vederea ceea ce spune.

Daniel Farcas a cistigat Concursul I. P. Culianu

Cititi AICI detalii despre acest premiu prestigios primit de colegul nostru de blog.

Felicitari si la mai multe carti de valoare.

Biserica si statul: adevar si reconciliere, de Daniel Bud

Statuia reconcilierii, de Josefina Vasconcellos
(Catedrala Coventry, Marea Britanie)

Asumarea trecutului si cunoasterea adevarului cu privire la trecut ar putea lansa societarea romaneasca pe drumul reconcilierii.  Biserica, parte integranta din aceasta societate turmentata de dosariada, are si ea nevoie de adevar si de reconciliere.

Adevarul este ca pe parcursul mai multor decenii au existat lideri eclesiali care au intrat in colaborare cu statul comunist.  Securitatea a intocmit dosare cu note informative scrise de lideri si membri ai bisericilor.  Astazi nimeni nu mai neaga existenta colaborarii intre conducerea eclesiala si stat.  Este evident ca conducerile diverselor biserici au colaborat cu Securitatea.

Religie si secularizare in modernitatea tarzie – text corectat

Mariana Săin-Morar, Alungarea din rai (ulei pe pânză)

Religie şi secularizare în modernitatea târzie

de Dănuţ Mănăstireanu

Nu putem înţelege pe deplin conflictul care există între religie şi modernitate fără să facem referire la conceptul sociologic de secularizare. Secularizarea poate fi definită ca fiind „procesul de schimbare a orientării cu privire la fundamentarea religioasă a gândirii şi acţiunii, cu una centrată pe lume, ca singura realitate perceptibilă” (D. K. McKim, Westminster Dictionary of Theological Terms, Westminster John Knox, Louisville, 1996,  253). Termenul a fost folosit pentru prima dată cu referire la Pacea de la Westphalia (1648), care a dus, printre altele, la un transfer al proprietăţilor bisericii în mâinile prinţului. Sociologul danez Dekker este de părere că secularizarea este caracterizată de trei aspecte: (1) o descreştere a religiozităţii; (2) o restrângere a semnificaţiei religiei şi (3) o secularizare „internă” – adaptarea religiei la ideile modernităţii. (K. Runia, ‘The Challenge of the Modern World to the Church’, EuroJTh, 2, 2, 1993, 149).