Europa maimuţelor

Maimuţa din Carpaţi (despre reinventarea maimuţei)

Că patria noastră este uneori o ţară de (de)plîns, o ştim cu toţii. Nu-i vorba aici de tragismul mioritic al ciobanului căruia i s-a pus gînd rău, nici de destinul trist al Anei lui Manole; şi nici măcar de destinul nostru mereu tragic, care ne-a lăsat, într-o veritabilă şi darwiniană luptă pentru supravieţuire tocmai la… „fruntariile Europei”, între păgînii de turci, prea (ne)drept credincioşii de ruşi şi mult prea universaliştii (aşadar, catolicii!) habsburgi. Ci mai degrabă că, slugarnici, am învăţat că mielul blînd are şanse cel puţin duble de îndestulare fiziologică, iar capul ce se pleacă, sabia nu-l scurtează. Într-o ţară a transhumanţei, am învăţat să ne refugiem cînd pe piciorul de plai,