Rolul bisericilor in asistenta sociala

Bisericile şi celelalte organizaţii creştine se află neîndoielnic sub autoritatea înaltului mandat asumat de Isus Christos, Fiul lui Dumnezeu, care s-a făcut om ca „să aducă săracilor vestea cea bună, să mângâie pe cei întristaţi, să slobozească pe cei închişi pe nedrept, să vindece pe cei bolnavi şi să vestească eliberarea celor oprimaţi” (Ev. Luca 4:18). Aceeaşi responsabilitate este afirmată în mod răspicat şi de către Apostolul Iacov, care spune că „religia curată şi neîntinată înaintea lui Dumnezeu, Tatăl nostru, este să cercetăm pe orfani şi pe văduve în necazurile lor” (Iac. 2:27). Alături de efortul misionar pentru răspândirea învăţăturii lui Christos, grija pentru cei săraci s-a aflat şi în centrul activităţii Sf. Apostol Pavel.

De asemenea, în perioada patristică, între alţii, Sf. Vasile cel Mare (sec. IV) a adăugat activităţilor sale teologice şi pastorale, pe cele cu caracter caritativ, oferind un model demn de urmat întregii creştinătăţi. În perioada Evului Mediu, comunităţile monastice franciscane au promovat un model de spiritualitate care îmbina în chip armonios contemplarea şi acţiunea radicală în folosul celor nevoiaşi.

Criza dreptei religioase americane - studiu de caz

Unul dintre cele mai interesante fenomene, atât sub raport sociologic, cât şi religios, legate de revenirea evanghelicilor pe scena socială în perioada care a urmat celui de al doilea război mondial, este mişcarea denumită îndeobşte „dreapta religioasă” americană. Coagularea ei a fost un proces gradat, dar apariţia ei ca forţă publică a fost marcată de înfiinţarea la începutul anilor 1970 de către Rev. Jerry Falwell a organizaţiei Moral Majority. Ea a jucat un rol important în alegerea preşedinţilor Jimmy Carter şi Ronald Reagan, precum şi în promovarea valorilor creştine conservatoare pe scena politică americană.

După circa douăzeci de ani de existenţă, Moral Majority a dispărut, făcând loc unei noi organizaţii, mai flexibilă şi de asemenea mai agresivă în ceea ce priveşte angajarea politică, numită Christian Coalition.

Ce inseamna a fi educator crestin astazi in Romania - III

Principii pedagogice aplicate în educaţia religioasă

Principii specifice

1.      Principiul autonomiei şi al libertăţii de alegere. Dacă în spaţiul fizicii de exemplu nu se poate vorbi de legitimitatea unei opţiuni pentru modelul clasic newtonian, pentru cel relativist sau pentru modelul cuantic, ci fiecare elev trebuie să-şi însuşească toate aceste modele, refuzul lor implicând o inadecvare a elevului la structura obiectivă a lumii, în cazul educaţiei religioase lucrurile stau cu totul altfel. Opţiunea religioasă (sau refuzul acesteia, care este în esenţă tot o atitudine religioasă) trebuie să fie făcută în absolută libertate, dar şi în deplină cunoştinţă de cauză. Nu numai că nimeni nu poate fi forţat să adopte religia creştină, dar nici ataşarea în cadrul acesteia la o anume tradiţie, ortodoxă, catolică ori protestantă, nu trebuie forţată în nici un fel.

Ce inseamna a fi educator crestin astazi in Romania - II

Principii pedagogice aplicate în educaţia religioasă

Educaţia religioasă este parte componentă a ansamblului educaţiei. Din această pricină principiile generale care guvernează educaţia sînt aplicabile şi în acest domeniu. Cu toate acestea, dată fiind specificitatea şi a particularităţile respectivului domeniu, educaţia religioasă este guvernată şi de principii aplicabile cu deosebire acestui domeniu. În acelaşi timp, chiar şi principiile generale se aplică într-un mod nuanţat, specific, în spaţiul educaţiei religioase. Vom încerca mai jos să abordăm succint câteva dintre aceste principii, subliniind modul în care se contextualizează ele în cadrul educaţiei religioase făcută în şcoală.

Ce inseamna a fi educator crestin astazi in Romania - I

Motto: „Buna creştere a tineretului este garanţia cea mai sigură a fericirii unui stat.” (G. Th. Oxenstierna)

Educatorul creştin

După cincizeci de ani de beznă marxistă, societatea românească începe să-şi regăsească încetul cu încetul vocaţia europeană şi democratică. În această ecuaţie a schimbării, educaţia joacă un rol primordial. Dacă imediat după 1989 credeam că lucrurile se vor schimba peste noapte, acum realizăm că de fapt greul abia a început şi că ceea ce ne stă în faţă este un teribil efort de reconstrucţie a fibrei naţionale, afectată în mod catastrofal de ideologia promovată de regimul comunist.

Donatism si invatatura pentru istorie - Sorin Sabou

Augustin mustrind un eretic (manuscris din sec. XIII)

In materialul care urmeaza intentionez sa descriu succint una dintre problemele bisericii crestine din alt veac, modalitatile lor de atunci si ulterioare de a aborda situatii oarecum asemanatoare cu cele din perioada noastra. Niciodata situatiile nu sunt similare, dar lectiile istoriei nu trebuie ignorate, ci cercetate cu atentie pentru a face fata cat mai bine problemelor pe care ni le rezerva fiecaruia viata. Cercetarea acestei perioade este dificila pentru ca nici una dintre scrierile donatistilor nu s-a pastrat. Ceea ce stim este din scrierile adversarilor lor, in special Optatus si Augustin.

Josh McDowell la Bucuresti

În 11-12 aprilie, Josh McDowell, un apologet popular al credinţei creştine, va susţine două conferinţe în Bucureşti. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi www.josh.ro

Josh McDowell este cunoscut publicului evanghelic din România în special prin cartea sa, Mărturii care cer un verdict.

Blog premiat

Blogul ‘Agora Christi’ este recipientul unuia dintre Premiile Thymos pentru bloguri evanghelice (2007). Am primit o ediţie frumos îngrijită a unui Atlas de Istorie Biblică din partea firmei Infoconsult din Oradea. Îi mulţumim pe această cale dlui Alin Cristea atât pentru premiu, cât şi pentru eforturile domniei sale de încurajare a spaţiului dialogal (inter)confesional.

Religie si secularizare in modernitatea tarzie

secularizarea.pdf

Nu putem înţelege pe deplin conflictul care există între religie şi modernitate fără să facem referire la conceptul sociologic de secularizare. În Chorus din „The Rock”, T. S. Elliot prezintă o descriere plină de măiestrie a impactului secularizării. „Se pare că s-a întâmplat ceva cu care nu ne-am mai întâlnit până acum”, spune el, „chiar dacă ştim nu doar când sau de ce sau unde. Oamenii s-au îndepărtat de DUMNEZEU, dar nu pentru alţi dumnezei, spun ei, ci pentru nici un dumnezeu; şi acest lucru nu s-a mai întâmplat până acum”. [1]
Secularizarea, prin urmare, poate fi definită ca „procesul de schimbare a orientării ce include o dimensiune religioasă pentru gândire şi acţiune cu una centrată pe lumea însăşi ca fiind singura realitate percepută. [2] Sociologul danez Dekker este de părere că secularizarea este caracterizată de trei aspecte: (a) o descreştere a religiozităţii; (b) o restrângere a semnificaţiei religiei şi (c) o secularizare „internă” - adaptarea religiei la ideile modernităţii. [3]

Educatia religioasa in scoala

Reuniune despre predarea religie in scoala (sursa - Ziarul Lumina)

Dat fiind ca, cel putin deocamdata, interesul pentru discutia legata de deconspirare a scazut, intentionam ca in perioada urmatoare sa initiem un dialog legat de educatia religioasa in scoli. Acerasta tema a fost intens discutata in media in ultima perioada si consideram ca este vremea sa tragem citeva concluzii. Invitam pe aceasta care pe cei care cred ca au ceva semnificativ de spus pe aceasta tema sa ne trimita textele lor pe adresele noastre private sau/si sa interactioneze cu textele publicate aici.